source: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid032AgkVekpcU8RcZEpq747bUtPhrshxZyiuL6Yt2i2HbviF8MXzMuGcdvrTycypAmEl&id=100067916870061
30 martie marchează Ziua Internațională Zero Deșeuri, instituită pentru a combate practicile de consum și producție nesustenabile la scară globală. Tema pentru 2026, „Ziua internațională zero deșeuri începe în farfuria ta”, pune accent pe reducerea risipei alimentare la nivelul gospodăriilor, serviciilor alimentare și lanțurilor de distribuție.
Ziua are loc anual la 30 martie și urmărește să atragă atenția asupra volumului mare de alimente comestibile care sunt irosite și asupra necesității de a reproiecta sistemele alimentare pentru a deveni mai circulare, eficiente și reziliente.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, în fiecare an sunt aruncate aproximativ 1 miliard de tone de alimente comestibile, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul alimentelor disponibile pentru consum. Din această cantitate, aproximativ 60% din risipa alimentară are loc la nivelul gospodăriilor, echivalând cu circa 79 kg de persoană pe an, restul provenind în mare parte din serviciile alimentare și comerțul cu amănuntul ca urmare a unor sisteme alimentare ineficiente.
Impactul risipei alimentare este multiplu: creează presiune asupra resurselor naturale prin utilizarea inutilă a apei, terenurilor și energiei, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră generate de producție și degradare, și agravează inechitățile legate de accesul la alimente. În context local, aceste pierderi se traduc în cheltuieli sporite pentru gospodării, în costuri suplimentare pentru operatorii din domeniul alimentar și în pierderi economice pentru economie.
Organizatorii și specialiștii subliniază că abordarea risipei alimentare necesită intervenții la mai multe niveluri: prevenirea la sursă, îmbunătățirea managementului lanțului de aprovizionare, optimizarea proceselor în retail și în servicii alimentare, precum și schimbarea comportamentelor gospodăriilor. Trebuie promovată tranziția către un model circular de producție și consum, în care resursele sunt utilizate cu eficiență și rămân în economie cât mai mult timp.
Exemple de măsuri practice recomandate de experți includ planificarea cumpărăturilor și a meselor pentru a evita achizițiile inutile, depozitarea corectă a alimentelor pentru a prelungi durata de valabilitate, donarea surplusului către bănci alimentare sau organizații comunitare, precum și implementarea de soluții locale de compostare pentru resturile organice. În același timp, se impun politici publice care să stimuleze reducerea risipei în fazele de producție și distribuție: standarde clare de etichetare, facilități pentru redistribuire și stimulente pentru practici comerciale durabile.
La nivel comunitar, Ziua Internațională Zero Deșeuri oferă oportunitatea organizării de campanii de informare, workshopuri despre reducerea risipei alimentare, puncte de colectare a alimentelor nefolosite și inițiative partenere între autorități locale, ONG-uri și sectorul privat. Astfel de acțiuni pot crește gradul de conștientizare și pot genera atât economii pentru gospodării, cât și beneficii de mediu.
Surse și pași următori: Datele și recomandările citate provin în principal de la Organizația Națiunilor Unite; informații suplimentare pot fi consultate pe pagina oficială a ONU dedicată Zilei Zero Deșeuri: https://www.un.org/en/observances/zero-waste-day. Inițiativa redistribuirii și promovării temei a fost semnalată și pe pagina de Facebook menționată de sursa locală: people (Facebook). Comunitățile interesate pot folosi această zi pentru a lansa programe locale, a colabora cu organizații de profil sau a adopta măsuri concrete în gospodării pentru a reduce risipa alimentară.