source: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid023LVUTB6jyWvQv3w1mURjevqCVjbherEUFH4ytjmTtwmy7FCTDWiL3FjCcYgSoabPl&id=100057385662364
Radonul, un gaz radioactiv fără miros, culoare sau gust, reprezintă o amenințare tăcută pentru sănătatea umană. Produs din degradarea naturală a uraniului din sol și roci, radonul poate pătrunde în clădiri prin fisuri și alte deschideri, acumulându-se la niveluri care pot fi periculoase pentru sănătate.
Conform informațiilor disponibile pe pagina de Facebook people, expunerea prelungită la concentrații mari de radon poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar. Riscul este amplificat atunci când există alți factori de risc precum fumatul sau expunerea la azbest.
Nivelurile de radon sunt mai mari în interior decât în exterior. În aer liber, concentrațiile variază între 5 Bq/m³ și 15 Bq/m³. În schimb, în clădiri precum locuințe sau birouri acestea pot depăși 10.000 Bq/m³. Expunerea semnificativă are loc adesea acasă unde oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului.
Radonul poate proveni și din apa potabilă obținută din surse subterane precum puțuri sau foraje. Deși doza primită prin ingestie este mult mai mică decât cea prin inhalare, măsurile preventive sunt importante pentru reducerea riscului.
Cum putem reduce expunerea?
- Aerisirea regulată a spațiilor interioare;
- Instalarea unor sisteme speciale care să prevină acumularea gazului;
- Mentenanța adecvată a cladirilor pentru evitarea fisurilor;
Mediu legislativ
În România, managementul expunerii la radon este reglementat prin Planul Național de Acțiune pentru Radon (PNAR), conform HG nr. 526/2018 aflat acum în revizuire.
